sâmbătă, februarie 24, 2007

She's Leaving Home


Freziile de astazi sunt vinetii, numai una e alba, zambilele de astazi sunt roz.
Am concediat cerul pentru cateva ore, am pus leucoplast pe casa ciobita.
Afisele isi poarta Quo vadis-ul, ea pleaca acasa.
Nu urla, nu murmura, n-o sa se plictiseasca azi.
Cadoul de Dragobete l-am bagat inapoi in punga, gandindu-ma ca trebuie sa-l pun sub brad.
Azi fac exercitii fizice pe carti politiste, abdoMens sana in corpore sano, la o parte, Joyce, la o parte, Marquez, Llosa, la o parte Faulkner, Exupery si Blecher, la o parte Capote, Pound, Sabato si Eco, pana si tu, Vonnegut. Nu, nicidecum Alejandra, nu, nicidecum soldatii, nici matusa Julia si nici Condeierul! O carte politista e tot ce ne trebuie, la dracu suprarealismul, dadaismul, postmodernismul si chiar eu.
Traiasca lapsusul, traiasca metalimbajul, zice-m-as a doua oara, traiasca traitul!
In spumma amurgului fiecare concediat concediaza astazi cerurile, departele se apropie, apoi ea pleaca acasa prin franjuri de gripa si prin ranjetul termometrului. Miroase a patru frezii vinetii si una alba.

4 comentarii:

lali spunea...

L-ai uitat pe Houellebecq. Sau el nu, nu trebuia pus deoparte?
Nu stiu ce am azi si nu stiu ce are insemnarea asta de m-a pocnit dor de el. De H.

ummagumma spunea...

:)
H. e nou in viata mea, mai dureaza cativa ani pana mi se lipeste de suflet in asa hal, incat sa simt nevoia sa-l dau la o parte. Intelesu-lali-m-ai?

lali spunea...

Ahh, am vrut sa ma dau un pic mare ca l-am citit de suficient de mult timp ca sa mi se faca dor de el:)
Dar sa stii ca insemnarea ta mi-a amintit de el intr-un mod straniu.
IntelesU-MMAi???

ummagumma spunea...

Straniu, straniu... stii tu definitia coincidentei. :)
Si nUMMAi striga la mine cu caps, ca aici e saLALInistii! :))