Ma numesc Ummagumma si fac cu mana vrabiilor.
Am doua balcoane, unul spre vest, altul spre nord, noaptea
Mai ies pe cel cu vita de vie si fumez. Acesta
Este un jurnal, deci sunt egoista. De ce
Esti singura?
Pentru ca atat am putut eu.
Si pentru ca asta este felia din mine care se potriveste locului.
Fragmente, da, bucati care te fac sa te simti
Intr-un fel. Restul - ardei umpluti.
Nu mai suntem mici, nu mai suntem.
Aici poti sa-mi spui Pan. Nu cant la fluier, ci la pieptene. Peter Pan.
El canta la zane.
Cand mi se fac fotografii, aproape niciodata nu ma uit in obiectiv.
Daca ma uit, ma incrunt, parca n-as vrea
Sa ma las locuita de alti ochi. Iar in pozele de grup,
Sunt mereu la margine, parca gata de plecare, privind
Aiurea. Cainii care traverseaza pe trecerea de pietoni se uita inainte,
Au o directie, eu parca nu.
Si la mese tot la margine, daca as avea
Un umar in dreapta, altul in stanga, m-ar strange ca
Niste gratii. La sfarsitul lui 2001 am absolvit
Scoala de fraieri, atunci
S-a intamplat asa:
Podul de piatra s-a d... Nu. A sunat telefonul.
Tot ce ziceam ca e munte, s-a facut hau, am o bratara
Cu opt drumuri, il aleg intotdeauna pe cel din mijloc, drumurile
De la margine nu-mi fac bine, pentru ca
Nu-s oameni acolo, iar eu nu ma pot pierde decat printre ei.
Stau la margine numai cand stau, stii?
In poze, cu ochii departe, spre drumul meu, ala.
Am o prietena cu care-mi trag suturi la metrou si
Pe sub mese. O alta cu care ma tin de mana in poze, am
Un prieten care ma asteapta in gara si-mi zice: Hai,
Ummo, sa fugim in lume. Lumea e scurta, se sfarseste mereu
Pe vreo terasa.
Lucrurile urate le uit, amintirile mele sunt intotdeauna frumoase.
Nu regret ce aleg, cineva mi-a spus deunazi: Asta-i Umma,
Se bucura si cand e suparata.
Am coborat dintr-un anotimp out of stock, schimonosit si decolorat, inca
Ma simt tributara Timpului petrecut sus. Adun caramizi.
Acum.
Sunt o minciuna, o impotrivire si-un hohot, pot
Sa fac un om fericit, dar nu multumit, fata, visezi?
Numai ziua, dragul meu, numai ziua.
Ma gandesc sa-mi construiesc un ochi, in 2005 mi-am construit o scorbura
In care mi-a placut sa mint, acum i-am pus bolovan la intrare.
Cu ochiul virgin, ma voi uita in obiectiv..
Intr-o alta zi, ma voi lasa de rontait unghii
Si voi avea din nou cu ce sa sparg ochiul, o unghie perfecta,
O efemerida, are sa-l desumfle.
Cu ochiul meu naked si empty, voi vedea.
- intr-o alta ultima noapte, nehotarandu-ma la aruncarea acestor coji (blugiciorapitricou);
- imi vine sa ma invart, sa ametesc, caracterul peremptoriu al propriului c.v., mai sobru nu m-am priceput, cine-i banuieste avatarurile, s-ar putea sfarsi peste patru pagini sau dimineata sau;
- sa ma justific, deci: am omorat cu buna stiinta o taina si tot ce numeam hieratic: drumurile pravalite uneori in revelatii, am dat climaxul pe colaps;
- imi pare rau?
- sau nu;
- ma intristeaza uneori omenescul, desi alteori imi e cel mai comod;
- dar iubitul meu trebuie sa fie un zeu;
- un personaj, pentru ca, la Umma Ummei, totul e o scorneala, e fum, nu se poate pipai, deci nu se poate fura;
- dar se poate ucide;
- covarsitoare incercare de a rememora, da, tu, in esenta ta, ai meritat atat de mult, ar fi fost in puterea mea sa-ti ofer multul - asta teoretic; dar ce fac?
- ciopartesc mereu, continuu, cadavrul personajului meu, il expun pe taraba, te oblig sa te uiti;
- iti povestesc, dizolvandu-i pe ceilalti in segmente, in mine, in blegi apropouri, sunt toata un ghem de semne mnemonice, rostogolindu-se, deviind;
- infirmitate, da, pentru ca nu puteam singura, din egoism ma adresam tie, oho, daca m-ai fi putut auzi, dar erai eroul stiut doar de mine, imprevizibil pentru tine insuti, nici nu stiai astazi ce voi hotari sa faci maine;
- era unul dintre exercitiile mele preferate, nu mai citeam nimic;
- sunt trista pentru ca nu regret asta;
Si nici macar nu incerc sa-mi inchipui cum am murit eu in tine.
iulie
