Si trupul tau, care mi-e astazi
Cel mai dorit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumetii pe la hanuri.
Un cuvant puternic, un cuvant care-mi infioara si limba rostitoare de el, si gandurile care i se infasoara pe fonemele nerostite. Trup. Al tau, intinzabil, omidiform, nu diform, invelit in foi de ceapa, uite, de-aia imi lacrimeaza blegii de ochi.Te desfoi pentru mine, ca sa ma infoi in tine. Pe foi.
Trup sarutat milimetru cu milimetru, mangaiat cu literele, tzac tzac, tastatura sexuala si hlizita ce esti, te gadila degetele mele, te ghemotosesti sub u, sub a, dar mai ales sub bara space uite, ti-am dat mai mult space
Nu te mai cred, imi aruncai tu odata vorbe acolo. Iar eu iti spuneam ca voi avea camera mea, cu muzica si cu carti. Acum cartile ma apasa, sunt prea multe, prea strangatoare de praf, prea departe. Nu mai am chef de ele, le-a trecut vremea. In locul lor as pune in biblioteca fragmente din trupul tau, aranjate fara ajutorul nici unui designer, sa te citesc cand am chef, in ce ordine vreau.
Alteori imi spuneai alte lucruri. Tot felul de lucruri. Ca sunt rea, ca te fac ba fericit, ba nefericit, ca ti-e dor, ca te-ai saturat, ca-s prea departe, prea aproape, prea tarziu, prea neserioasa, prea trista, prea vesela... M-am adunat din cioburile scornite de tine, mi-am facut un trup care nu-ti mai apartine, care nu ti-a apartinut niciodata, pentru ca tu ai fost mereu altcineva. Din atatia tu m-am plamadit de fiecare data, pana am refuzat sa ma mai nasc. Gata, sunt intreaga, nu mai trebuie sa ma inventeze nimeni. E randul meu sa plamadesc un trup de tu si sa-mi decorez casa cu el.
Nu-ti place sa stai cuminte, zvacnesti, cracnesti, dar nu-i nimic, mi-e bine, mi-e liniste. As vrea sa dorm pana la vara. Sa adorm acum... acum... pe bucatile de tine inca imprastiate pe pat, cum altadata adormeam pe mormanul de carti si caiete si ma trezeam cu dureri de spate. Acum sigur nu m-ar durea nimic la trezire.
Trup trup trup trup trup trup... as rosti cuvantul asta pana ce as iesi eu insami din mine... intrupat tropot de foneme...
3.11.05
Cel mai dorit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumetii pe la hanuri.
Un cuvant puternic, un cuvant care-mi infioara si limba rostitoare de el, si gandurile care i se infasoara pe fonemele nerostite. Trup. Al tau, intinzabil, omidiform, nu diform, invelit in foi de ceapa, uite, de-aia imi lacrimeaza blegii de ochi.Te desfoi pentru mine, ca sa ma infoi in tine. Pe foi.
Trup sarutat milimetru cu milimetru, mangaiat cu literele, tzac tzac, tastatura sexuala si hlizita ce esti, te gadila degetele mele, te ghemotosesti sub u, sub a, dar mai ales sub bara space uite, ti-am dat mai mult space
Nu te mai cred, imi aruncai tu odata vorbe acolo. Iar eu iti spuneam ca voi avea camera mea, cu muzica si cu carti. Acum cartile ma apasa, sunt prea multe, prea strangatoare de praf, prea departe. Nu mai am chef de ele, le-a trecut vremea. In locul lor as pune in biblioteca fragmente din trupul tau, aranjate fara ajutorul nici unui designer, sa te citesc cand am chef, in ce ordine vreau.
Alteori imi spuneai alte lucruri. Tot felul de lucruri. Ca sunt rea, ca te fac ba fericit, ba nefericit, ca ti-e dor, ca te-ai saturat, ca-s prea departe, prea aproape, prea tarziu, prea neserioasa, prea trista, prea vesela... M-am adunat din cioburile scornite de tine, mi-am facut un trup care nu-ti mai apartine, care nu ti-a apartinut niciodata, pentru ca tu ai fost mereu altcineva. Din atatia tu m-am plamadit de fiecare data, pana am refuzat sa ma mai nasc. Gata, sunt intreaga, nu mai trebuie sa ma inventeze nimeni. E randul meu sa plamadesc un trup de tu si sa-mi decorez casa cu el.
Nu-ti place sa stai cuminte, zvacnesti, cracnesti, dar nu-i nimic, mi-e bine, mi-e liniste. As vrea sa dorm pana la vara. Sa adorm acum... acum... pe bucatile de tine inca imprastiate pe pat, cum altadata adormeam pe mormanul de carti si caiete si ma trezeam cu dureri de spate. Acum sigur nu m-ar durea nimic la trezire.
Trup trup trup trup trup trup... as rosti cuvantul asta pana ce as iesi eu insami din mine... intrupat tropot de foneme...
3.11.05
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu